6 definiții pentru greco-orientală

GRECO-ORIENTÁL, -Ă, greco-orientali, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de religia ortodoxă, privitor la religia ortodoxă; ortodox, greco-răsăritean. 2. S. m. și f. Persoană care aderă la religia ortodoxă; ortodox, greco-răsăritean. [Pr.: -ri-en-] – Grec + oriental.

GRECO-ORIENTÁL, -Ă, greco-orientali, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de religia ortodoxă, privitor la religia ortodoxă; ortodox, greco-răsăritean. 2. S. m. și f. Persoană care aderă la religia ortodoxă; ortodox, greco-răsăritean. [Pr.: -ri-en-] – Grec + oriental.

gréco-orientál (-ri-en-) adj. m., s. m., pl. gréco-orientáli; adj. f., s. f. gréco-orientálă, pl. gréco-orientále

GRECO-ORIENTÁL adj., s. v. ortodox.

GRÉCO-ORIENTÁL2 ~ă (~i, ~e) m. și f. Adept al religiei ortodoxe. /grec + oriental


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

GRECO-ORIENTAL adj., s. (BIS.) ortodox, (rar) greco-răsăritean.

Intrare: greco-orientală
greco-orientală substantiv feminin
  • silabisire: -ri-en-
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular greco-orienta greco-orientala
plural greco-orientale greco-orientalele
genitiv-dativ singular greco-orientale greco-orientalei
plural greco-orientale greco-orientalelor
vocativ singular
plural

greco-oriental, -ă (persoană) greco-oriental greco-orientală

etimologie:

  • Grec + oriental
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00