5 definiții pentru gost
Explicative DEX
gost sm [At: MARIAN, NU. 641 / Pl: goști / E: srb gost] (Sbm; Ban) 1 Musafir. 2 (Spc; lpl) Nuntași.
Etimologice
gost (-ști), s. m. – Oaspete, invitat. Sb. gost (DAR). În Banat. – Der. gosti, vb. (a invita; a da de mîncare), din sb. gostiti. Cf. goștină.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
GOST s. v. invitat, musafir, oaspete.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
gost s. v. INVITAT. MUSAFIR. OASPETE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Regionalisme / arhaisme
gost, goști, s.m. (reg.) Musafir, oaspete.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de claudia
- acțiuni
Intrare: gost
gost substantiv masculin
| substantiv masculin (M9) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)