3 definiții pentru gonițar
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
gonițar sm [At: MARIAN, INS. 452 / Pl: ~i / E: goniță + -ar] (Ent; Buc) Fugău (Hydrometra paludum).
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
GONIȚAR s. v. fugău.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
gonițar s. v. FUGĂU.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: gonițar
gonițar substantiv masculin
| substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)