4 definiții pentru gonitoare (plantă)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

gonitor (pop.) adj. m., s. m., pl. gonitori; adj. f., s. f. sg. și pl. gonitoare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

GONITOARE s. v. scânteioară, scânteiuță.

gonitoare s. v. SCÎNTEIOARĂ. SCÎNTEIUȚĂ.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

gonitor, gonitoare, gonitori, gonitoare, s.m. f. (reg.) 1. junc, junincă. 2. constelația „Taurul”. 3. o insectă. 4. un câine de vânat. 5. o plantă.

Intrare: gonitoare (plantă)
gonitoare substantiv feminin
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gonitoare
  • gonitoarea
plural
  • gonitoare
  • gonitoarele
genitiv-dativ singular
  • gonitoare
  • gonitoarei
plural
  • gonitoare
  • gonitoarelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

gonitoare, gonitoaresubstantiv feminin

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.