4 definiții pentru gonitoare (plantă)
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
gonitor (pop.) adj. m., s. m., pl. gonitori; adj. f., s. f. sg. și pl. gonitoare
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
GONITOARE s. v. scânteioară, scânteiuță.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
gonitoare s. v. SCÎNTEIOARĂ. SCÎNTEIUȚĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
gonitor, gonitoare, gonitori, gonitoare, s.m. f. (reg.) 1. junc, junincă. 2. constelația „Taurul”. 3. o insectă. 4. un câine de vânat. 5. o plantă.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: gonitoare (plantă)
gonitoare substantiv feminin
substantiv feminin (F103) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
gonitoare, gonitoaresubstantiv feminin
- 1. Scânteioară, scânteiuță. Sinonimesinonime: scânteioară scânteiuță