5 definiții pentru gonitoare (vită)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
GONITOR, -OARE, gonitori, -oare, s. m. și f., adj. (Vită cornută) care are vârsta la care se poate împerechea (în vederea reproducerii). – Goni + suf. -tor.
GONITOR, -OARE, gonitori, -oare, s. m. și f., adj. (Vită cornută) care are vârsta la care se poate împreuna (în vederea reproducerii). – Goni + suf. -tor.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
gonitor (pop.) adj. m., s. m., pl. gonitori; adj. f., s. f. sg. și pl. gonitoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
gonitor (pop.) adj. m., s. m., pl. gonitori; adj. f., s. f. sg. și pl. gonitoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
gonitor, gonitoare, gonitori, gonitoare, s.m. f. (reg.) 1. junc, junincă. 2. constelația „Taurul”. 3. o insectă. 4. un câine de vânat. 5. o plantă.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F103) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
gonitor, gonitorisubstantiv masculin gonitoare, gonitoaresubstantiv feminin gonitor, gonitoareadjectiv
- 1. (Vită cornută) care are vârsta la care se poate împerechea (în vederea reproducerii). DEX '09
- diferențiere Taur tânăr. DLRLCsinonime: taur
- De-aș avea eu atîția gonitori în ocol și d-ta atîția băieți... bine-ar mai fi de noi! CREANGĂ, P. 117. DLRLC
-
-
etimologie:
- Goni + sufix -tor. DEX '09 DEX '98