ghiban sm [At: H II, 80 / Pl: ~i / E: bg гибан] 1 (Iht) Pește răpitor de apă dulce, cu partea posterioară de culoare verde-închis, cu multe dungi late, negru-verzi Si: baboi, ghebuș, ghiborț, răspăr, costriș, costruș, ghibănaș (Perca fluviatilis). 2 (Fig; reg) Om căruia îi place să bea și să mănânce bine. 3 (Reg) Om greoi și cam nesimțit. 4 (Bot; reg) Plantă nedefinită mai îndeaproape.

ghibán, V. biban.

bibán (Munt.) și ghibán (Mold.) m. (bg. biban). Mold. Un fel de pește de rîŭ cu aripile roșiĭ. În Tut. bubuĭoc. V. baboĭ, ghiborț.

ghiban (-ni), s. m. – Pește de apă dulce (Perca fluviatilis). Bg. giban (DAR). Este dublet al lui biban. – Var. ghigorț, ghiborț, s. m. (Acerina cernua, pește de rîu) nu au fost lămurite.