4 definiții pentru galician (s.m.)

GALICIÁN, -Ă, galicieni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană originară sau locuitor din Galicia (nord-vestul Spaniei). 2. Adj. Care aparține Galiciei sau galicienilor (1), privitor la Galicia ori la galicieni. ♦ (Substantivat, f.) Limbă indo-europeană, ramura romanică, vorbită în Galicia. [Pr.: -si-an] – Galicia (n. pr.) + suf. -an.

galicián (referitor la Galicia) [c pron. s] (-ci-an) adj. m., s. m., pl. galiciéni (-ci-eni); adj. f., s. f. galiciánă, pl. galiciéne

GALICIÁN, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Galicia. ◊ (s. f.) limba romanică, asemănătoare cu portugheza, vorbită în Galicia. (< fr. galiciene)


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

GALICIÁN, -Ă, galicieni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Galiciei sau este originară de acolo. 2. S. f. Variantă a limbii portugheze vorbită în Galicia și scrisă cu ortografia spaniolă (oficial) sau cu una comună cu alte variante de portugheză. 3. Adj. Care aparține Galiciei sau populației ei, care se referă la Galicia sau la populația ei. [Pr.: -ci-an] – Galicia (n. pr.) + suf. -an.

Intrare: galician (s.m.)
  • silabație: -ci-an
substantiv masculin (M23)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • galician
  • galicianul
  • galicianu‑
plural
  • galicieni
  • galicienii
genitiv-dativ singular
  • galician
  • galicianului
plural
  • galicieni
  • galicienilor
vocativ singular
  • galicianule
  • galiciene
plural
  • galicienilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

galician, -ă (persoană) galician galiciană

  • 1. Persoană originară sau locuitor din Galicia (nord-vestul Spaniei).
    surse: DEX '09 MDN '00

etimologie: