6 definiții pentru fățare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

fățare sf [At: DOSOFTEI, PS. 12 / V: fățar sn / Pl: ări / E: față + -ar] 1 (Pop) Loc unde se treieră cerealele. 2 (Trs; șîf fațar] Față de masă. 3 (Înv) Ipocrizie.

FĂȚARE ~ări f. Loc special amenajat pentru treierat; arie /<lat. facialis

fățare (fățar) f. și n. fața ariei: mână iepele d’asupra fățarului POP. [Lat. FACIALIS].

fățáre f., pl. fățărĭ (d. față). Est. Rar. Arie, fața ariiĭ. Vechĭ. Fățărnicie.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

fățare s.f. (reg.) 1. față de arie, locul unde se treieră cerealele. 2. față de masă; pânzătură, măsăriță, pomeselnic. 3. (înv.) fățărnicie, fățărie, prefăcătorie, ipocrizie.

Intrare: fățare
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fățare
  • fățarea
plural
  • fățări
  • fățările
genitiv-dativ singular
  • fățări
  • fățării
plural
  • fățări
  • fățărilor
vocativ singular
plural
fățar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.