8 definiții pentru furătoare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
FURĂTOR, -OARE, furători, -oare, adj., s. m. și f. (Rar) 1. Adj. (Rar) Care fură. 2. S. m. și f. Hoț. – Fura + suf. -ător.
furător, ~oare [At: ALECSANDRI, P. II, 400 / Pl: ~i, ~oare / E: fura + -ător] 1 a (Șfg; rar) Care fură (1). 2 smf Hoț. 3 (Ent; reg; îc) ~-de-foc Molie (Oniscus murarius).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FURĂTOR, -OARE, furători, -oare, adj. (Rar) Care fură. ♦ (Substantivat) Hoț. – Fura + suf. -ător.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FURĂTOR, -OARE, furători, -oare, adj. (Rar) Care fură. ♦ (Substantivat) Hoț. Noi nu sîntem furători de boi, Nici mocani furători de cai. SEVASTOS, N. 116. corectat(ă)
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
furător (rar) adj. m., s. m., pl. furători; adj. f., s. f. sg. și pl. furătoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
furător (rar) adj. m., s. m., pl. furători; adj. f., s. f. sg. și pl. furătoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
FURĂTOR s. v. bandit, hoț, pungaș, tâlhar.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
furător s. v. BANDIT. HOȚ. PUNGAȘ. TÎLHAR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F103) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
furător, furătorisubstantiv masculin furătoare, furătoaresubstantiv feminin
-
- Noi nu sîntem furători de boi, Nici mocani furători de cai. SEVASTOS, N. 116. DLRLC
-
etimologie:
- Fura + sufix -ător. DEX '98 DEX '09