2 definiții pentru furișat (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

furișat1 sn [At: MDA ms / Pl: (rar) ~uri / E: furișa] 1-2 Furișare (1-2).

FURIȘÁT1 s. n. (În loc. adv.) Pe furișate = pe furiș, în ascuns. Se uita pe furișate, hoțește, ca nu cumva să-l zăpsească Șofron. SLAVICI, O. I 226. – Formă gramaticală: (în expr.) furișate.

Intrare: furișat (s.n.)
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • furișat
  • furișatul
  • furișatu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • furișat
  • furișatului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

furișat (s.n.)

  • 1. locuțiune adverbială Pe furișate = pe furiș, în ascuns.
    surse: DLRLC un exemplu
    exemple
    • Se uita pe furișate, hoțește, ca nu cumva să-l zăpsească Șofron. SLAVICI, O. I 226.
      surse: DLRLC
  • comentariu expresie Formă gramaticală: furișate.
    surse: DLRLC

etimologie: