FUM (pl. -muri) sn. 1 Masă gazoasă combinată cu părticele solide (funingine, cenușă, etc.) care se desface din corpurile care ard; proverb: pînă nu faci foc, ~ nu iese 👉 FOC ¶ 2 Cantitatea de fum pe care o trage cineva dintr’odată din țigară sau din lulea ¶ 3 pl. 🩺 pop. Substanțe medicamentoase cu care se afumă bolnavii (în popor), punîndu-le pe cărbuni: negustor de salcie, ~uri și alte otrăvuri CRG. ¶ 4 Fig. Casă în care se locuește, familie: nu e sat mare, stă numai din vr’o 40 de ~uri RET. ¶ 5 pl. Fig. Aspirațiuni deșerte, îngîmfare, vanitate: ~urile și strîmbăturile feciorilor de bani gata VLAH.; îi intrase ~urile în cap că ar fi ceva de dînsul ISP. ¶ 6 🌿 ~UL-PĂMÎNTULUI = FUMĂRIȚĂ [lat. fumus].

FUMUL-PĂMÂNTULUI s. v. fumăriță.

fumul-pămîntului s. v. FUMĂRIȚĂ.