4 definiții pentru frustrator (s.m.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
FRUSTRATOR, -OARE, frustratori, -oare, s. m. și f., adj. (Persoană) care frustrează; păgubitor; p. ext. înșelător. – Frustra + suf. -ator.
FRUSTRATOR, -OARE, frustratori, -oare, s. m. și f., adj. (Persoană) care frustrează; păgubitor; p. ext. înșelător. – Frustra + suf. -ator.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de zaraza_joe
- acțiuni
frustrator, ~oare smf, a [At: DEX / Pl: ~i, ~e / E: frustra + -ator] 1-8 (Persoană) care frustrează (1-4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FRUSTRATOR, -OARE adj., s.m. și f. (Cel) care pricinuiește o pagubă, care împiedică exercitarea unui drept; păgubitor. [Cf. fr. frustrateur].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FRUSTRATOR ~oare (~ori, ~oare) și substantival (despre persoane) Care frustrează; care aduce pagube. /a frustra + suf. ~ător
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: frustrator (s.m.)
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
frustrator, frustratorisubstantiv masculin frustratoare, frustratoaresubstantiv feminin frustrator, frustratoareadjectiv
-
- 1.1. Înșelător. DEX '09 DEX '98sinonime: înșelător
-
etimologie:
- Frustra + sufix -ator. DEX '09 DEX '98 DN