10 definiții pentru frențe
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
frențe sfp [At: PISCUPESCU, O. 42/19 / V: s~, freanță, ~ță, ~ție, sfrenție, sfrinție, freanț, sfranț, sfreanț sn / E: mg franc] 1 (Mpp) Sifilis. 2 (Reg; rar, lsg; îf freanță) Capră râioasă. 3 (Ent; pop; îf frenție) Gândac-de-turbă.
frénțe f. pl. (turc. frengi, frenk, ngr. mala frántza, alb. malafrentsă, it. malfrancese, malfranzese [= boală franceză], rus. frĕnki, frĕančúga, pol. franca, francuza, ung. franc, francu). Pop. Sifilis. V. gîncĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
freanț sn vz frențe
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
freanță sf vz frențe
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
frență sf vz frențe
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
frenție sf vz frențe
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
FRENȚIE s. v. lues, sifilis.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
frenție s. v. LUES. SIFILIS.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
frențe s.f. pl. (reg., înv.) bube de sifilis, lues, frenție.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
freanță, frențe, s.f. (reg.) capră râioasă.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv feminin (F12) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F135) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||