3 definiții pentru forfecat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
forfecat1 sns [At: DA ms / E: forfeca] 1-6 Forfecare (1-6).
forfecat2, ~ă a [At: SĂM. V, 356 / Pl: ~ați, ~e / E: forfeca] 1 Tăiat în bucăți cu foarfecele sau cu un alt instrument. 2 (Fig; d. o operă literară sau științifică) Cercetat cu o minuțiozitate exagerată. 3 (Fig) Criticat aspru. 4 (Fig) Mustrat cu severitate. 5 (Rar) Bătut2.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
forfecát n., pl. urĭ. Acțiunea de a forfeca. Fig. A lua pe cineva la forfecat, a începe să-l analizezĭ, să-l criticĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: forfecat
forfecat adjectiv
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)