fești vt [At: BUD. P. P. 78 / Pzi: ~tesc / E: mg festeni] (Trs; mgmr) 1 A vopsi. 2 A ponegri.

feștelésc v. tr. (ung. festeni, a văpsi, a sulemeni. Cp. cu morcĭolesc). Mold. Murdăresc, mînjesc. Fig. A feșteli ĭavaŭa, a face ceva nepermis; a încurca o afacere, a o scrînti. – În Trans. feștesc, văpsesc, mînjesc.

feștésc, V. feștelesc.

fești, feștesc, vb. tranz. – (reg.) 1. A vopsi, a zugrăvi. 2. (fig.) În expr. a o fești = a o încurca. – Cf. magh. festeni „a vopsi” (Scriban, MDA).

fești, feștesc, vb. tranz. – 1. A vopsi, a zugrăvi. 2. (fig.) În expr. a o fești = a o încurca. – Cf. magh. festeni „a vopsi”.