5 definiții pentru feudatar
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
feudatar, ~ă [At: BĂLCESCU, ap. CADE / P: fe-u~ / Pl: ~i, ~e / E: fr féudataire] (Ist) 1 smf Persoană care posedă o feudă Si: feudal (1). 2 smf Vasal. 3 a Care depinde de o feudă. 4 a Care aparține unei feude. corectat(ă)
FEUDATAR s.m. Posesor al unui fief; feudal. [< fr. feudataire].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FEUDATAR s. m. 1. posesor al unui fief. 2. vasal care datora credință și omagiu suzeranului său. (< fr. fuedataire)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
feudatar m. posesorul unui feud.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*feudatár, -ă s. (mlat. feudatarius). Vasal, posesor de feud.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: feudatar
feudatar substantiv masculin
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
feudatar, feudatarisubstantiv masculin
- 1. Posesor al unui fief. DNsinonime: feudal
- 2. Vasal care datora credință și omagiu suzeranului său. MDN '00
etimologie:
- feudataire DN