opțiuni
4 definiții pentru fericat

Explicative DEX

fericat, ~ă smf, a [At: COD. VOR. 115/9 / V: (înv) ~rec~ / Pl: ~ați, ~e / E: ferica1] (Înv) 1-5 Fericit (1-5).

FERICAT adj. p. FERICA Fericit: fericați flămînzii și însetoșații, că aceia sătura-se-vor COR..

Arhaisme și regionalisme

FERICAT adj. (Ban., Criș., Trans. SV) Fericit. Fericat omul ca acesta. VCC, 5. Ce fericați aceia carii în elu să bizuiesc! MISC. SEC. XVII, 71v. Fericați-s surumanii sufletește. CAT. B, 51. Și fi-veri fericat întru toate muierile. A SEC. XVIII2, 5r. Fericati measerii cu sufletul. PS. SEC. XVIII, 41r; cf. VCC, 8; AC, 339; PS. SEC. XVIII, 282v. Etimologie: ferica. Vezi și ferica, fericăciune.

fericat, fericată, adj. (înv.) fericit.

Intrare: fericat
fericat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fericat
  • fericatul
  • fericatu‑
  • fericată
  • fericata
plural
  • fericați
  • fericații
  • fericate
  • fericatele
genitiv-dativ singular
  • fericat
  • fericatului
  • fericate
  • fericatei
plural
  • fericați
  • fericaților
  • fericate
  • fericatelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)