opțiuni

3 definiții pentru fericat

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

fericat, ~ă smf, a [At: COD. VOR. 115/9 / V: (înv) ~rec~ / Pl: ~ați, ~e / E: ferica1] (Înv) 1-5 Fericit (1-5).

FERICAT adj. (Ban., Criș., Trans. SV) Fericit. Fericat omul ca acesta. VCC, 5. Ce fericați aceia carii în elu să bizuiesc! MISC. SEC. XVII, 71v. Fericați-s surumanii sufletește. CAT. B, 51. Și fi-veri fericat întru toate muierile. A SEC. XVIII2, 5r. Fericati measerii cu sufletul. PS. SEC. XVIII, 41r; cf. VCC, 8; AC, 339; PS. SEC. XVIII, 282v. Etimologie: ferica. Vezi și ferica, fericăciune.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

fericat, fericată, adj. (înv.) fericit.

Intrare: fericat
fericat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fericat
  • fericatul
  • fericatu‑
  • fericată
  • fericata
plural
  • fericați
  • fericații
  • fericate
  • fericatele
genitiv-dativ singular
  • fericat
  • fericatului
  • fericate
  • fericatei
plural
  • fericați
  • fericaților
  • fericate
  • fericatelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)