3 definiții pentru fațetat (s.n.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
FAȚETAT1 s. n. Fațetare. – V. fațeta.
FAȚETAT1 s. n. Fațetare. – V. fațeta.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
fațetat1 sn [At: DN3 / Pl: ~uri / E: fațeta] 1-3 Fațetare (1-3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FAȚETAT s.n. Fațetare. [< fațeta].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: fațetat (s.n.)
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
fațetatsubstantiv neutru
- 1. Fațetare. DEX '09 DNsinonime: fațetare
etimologie:
- fațeta DEX '09 DEX '98 DN