6 definiții pentru falimenta
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
falimenta vtr [At: DA ms / Pzi: ~tez / E: faliment] 1-2 A da faliment (3-4).
FALIMENTA vb. tr. 1. a da faliment. 2. a face pe cineva să dea faliment. (< faliment)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
falimenta vb. I (ec.) ♦ 1. A da faliment ◊ „Societatea Monolit a falimentat.” Epoca 30/90 p. 4. ◊ „Agricultura falimentează iar directorii iau «salarii de merit».” R.l. 14/92 p. 5. ♦ 2. A face pe cineva sau ceva să dea faliment ◊ „Secția de micelin a societății [...] falimentată abuziv de V. G.” Caț. 9/92 p. 3. ◊ „A.B. ar putea falimenta Pepsi Cola!” Expr. Mag. 16/94 p. 26 (din faliment; R. Zafiu în R.lit. 35/95 p. 11)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
+falimenta (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. falimentez, 3 falimentează; conj. prez. 1 sg. să falimentez, 3 să falimenteze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Rodica_rk
- acțiuni
falimenta vb., ind. prez. 3 sg. falimentează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
FALIMENTA vb. (FIN.) a bancruta, (înv.) a mofluza. (Întreprinderea a ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
verb (VT201) Surse flexiune: DOOM 3 | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
falimenta, falimentezverb
- 2. A face pe cineva să dea faliment. MDN '00
etimologie:
- faliment MDN '00