faeș, ~ă a [At: DOSOFTEI, V. S. 80/2 / Pl: ~i, ~e / E: mg faj „neam”] (Înv) 1 Nobil. 2 (D. oameni) Frumos (1). 3 (D. oameni) Voinic. 4 (D. lucruri) Grandios. 5 (D. barbă) Stufos.

fáeș, V. faĭeș.

faeș (-șe), adj. – (Înv.) Nobil, generos, strălucit, ilustru. Mag. faj, poate prin intermediul unui der. neatestat *fajos (Pușcariu, Dacor., VI, 117; Scriban). Din mag. fajt(a) provine faitoș (var. haitoș, haidoș, faidoș, haiteș), adj. (de neam, de vază). Fagliș, adj. (Mold., robust, frumos), pe care DAR îl consideră necunoscut, pare a fi același cuvînt; ca și faidă, s. f. (Mold., gen, clasă), cf. mag. fajta „gen”. De la faidă provine faidoș, adj. (de neam; voinic, puternic), provine din mag. hajtos „leneș”.