EXPLOATATOR, -OARE, exploatatori, -oare, s. m. și f. 1. Persoană care își însușește fără echivalent muncă străină, persoană care acaparează roadele muncii altuia; (în orînduirea capitalistă) persoană care exploatează munca salariată și-și însușește plusvaloarea. V. moșier, feudal, capitalist, chiabur. Chiaburii sînt exploatatorii cei mai feroci, cei mai brutali, cei mai sălbatici, și nu o dată s-a întîmplat în istoria altor țări ca ei să restabilească puterea moșierilor, a regilor, a popilor, a capitaliștilor. LENIN, O. A. II 347. Dăm jos pe stăpîni, împărțim plugărimii pămîntul; înlăturăm pe exploatatorii industriilor, statul ia în stăpînire fabricile. SADOVEANU, M. C. 124. ◊ (Adjectival) Regele... capul clasei exploatatoare care a adus țăranul la sapă de lemn, care-a întins pînă într-atîta coarda că ea s-a rupt... are îndrăzneală a vorbi de spirite rătăcite. LIT. ANTIMONARHICĂ 138. 2. Persoană care exploatează (2) o moșie, o pădure etc. ◊ (Adjectival) Întreprindere exploatatoare de mine. – Pronunțat: -ploa-.

EXPLOATATOR, -OARE s.m. și f., adj. 1. (Cel) care își însușește fără echivalent produsul muncii străine, care acaparează roadele muncii altuia. 2. (Persoană) care exploatează o moșie, o întreprindere etc. [< exploata + -tor].

EXPLOATATOR, -OARE adj., s. m. f. 1. (cel) care exploatează munca altuia. 2. (cel) care exploatează o pădure, o mină etc. (< exploata + -tor)

EXPLOATATOR ~oare (~ori, ~oare) și substantival 1) Care exploatează un bun natural sau un sistem tehnic. Întreprinderea ~oare de petrol. 2) Care exploatează munca altuia însușindu-și aproape tot produsul; asupritor; opresor; impilator. /a exploata + suf. ~ator

exploatator (desp. -ploa-) adj. m., s. m., pl. exploatatori; adj. f., s. f. sg. și pl. exploatatoare

exploatator (-ploa-) adj. m., s. m., pl. exploatatori; adj. f., s. f. sg. și pl. exploatatoare

EXPLOATATOR adj., s. v. opresor.

EXPLOATATOR adj., s. asupritor, împilător, opresiv, opresor, persecutor, prigonitor, (înv.) mîncător, năpăstuitor, obiditor, (fig.) apăsător. (Forțele ~.)