exoprică sf [At: CARAGEA, L. 48/19 / Pl: ~ici / E: ngr ἑξώπροικα] (Grî) Avere care aparține soției căsătorite în regim dotal, asupra căreia soția își păstrează drepturile de administrare și de folosință Si: parafernă.

†EXOPRICĂ sf. ⚖️ Ori-ce avere a femeii măritate, care nu e cuprinsă în zestre, parafernă: toată averea mișcătoare sau nemișcătoare cîte are muierea afară din zestrea ei, ~ se zice LEG. -CAR. [ngr. έξώπροιχα].

exoprică f. Jur. parafernă, avere extradotală a femeii. [Gr. mod.].

exóprică f., pl. ĭ (ngr. exóprika, d. vgr. exóproika, d. éxo, afară din, și proix, zestre). Jur. Vechĭ. Parafernă.

EXOPRICĂ s. v. parafernă.

exoprică s. v. PARAFERNĂ.