3 definiții pentru erat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
erat, ~ă a [At: SĂULESCU, Î. 94/2 / Pl: ~ați, ~e / E: lat erratus] (Ltî; rar; d. cuvinte din texte tipărite) Eronat.
erát, V. irat.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
irát n., pl. urĭ (turc. [d. ar.] irad). L. V. Venit al statuluĭ, maĭ ales din birurĭ (Beld. 2465 și 3950). – Și erat și haĭrat. V. ghelir.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: erat
erat substantiv neutru
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)