O definiție pentru epilogare
Explicative DEX
epilogare sf [At: MDA ms / Pl: ~gări / E: epiloga] (Rar) 1 Încheiere. 2 (Irn) Găsire a unei replici la orice Si: epilogat1 (2).
Intrare: epilogare
epilogare infinitiv lung
| infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||