3 definiții pentru elamit (s.m.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ELAMIT, -Ă, elamiți, -te, s. m. și f. Persoană aparținând unei populații care a trăit în milen. III-I î. H. în Elam (provincie din sud-estul Iranului). ♦ (Substantivat, f.) Limbă vorbită de elamiți (1). – Din engl. Elamite.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

elamit adj. m., s. m., pl. elamiți; adj. f., s. f. elami, pl. elamite

elamit adj. m., s. m., pl. elamiți; adj. f., s. f. elamită, pl. elamite

Intrare: elamit (s.m.)
elamit2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • elamit
  • elamitul
  • elamitu‑
plural
  • elamiți
  • elamiții
genitiv-dativ singular
  • elamit
  • elamitului
plural
  • elamiți
  • elamiților
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

elami, elamitesubstantiv feminin
elamit, elamiadjectiv
elamit, elamițisubstantiv masculin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.