2 definiții pentru efulgurat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
efulgurat, ~ă a [At: VIANU, A. P. 356 / Pl: ~ați, ~e / E: lat effulguratus cf fulgurant] (Liv; rar) Strălucitor.
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
efulgurat adj. m., pl. efulgurați; f. sg. efulgurată, pl. efulgurate
- sursa: DOR (2008)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: efulgurat
efulgurat participiu
| participiu (PT2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)