5 definiții pentru dănuire
Explicative DEX
dănuire sf [At: AR (1829), 177/35 / Pl: ~ri / E: dănui] (Înv) 1 Donare. 2 (Îs) Hârtie de ~ Act de donație. 3 (Ccr) Obiect obținut prin donație sau moștenire Si: dănuit1 (2). 4 (Fig) Dăruire.
DĂNUIRE s. f. (Învechit) Faptul de a dănui; dăruire, donație. Fă hîrtia de dănuire s-o iscălesc. NEGRUZZI, S. I 302.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DĂNUIRE s. f. (Înv.) Faptul de a dănui; dăruire, donare.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de tavi
- acțiuni
Sinonime
DĂNUIRE s. v. dar, donație.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
dănuire s. v. DAR. DONAȚIE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: dănuire
dănuire substantiv feminin
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
dănuire, dănuirisubstantiv feminin
-
- Fă hîrtia de dănuire s-o iscălesc. NEGRUZZI, S. I 302. DLRLC
-
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.