O definiție pentru dădiță
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
dădiță1 sf [At: DDRF / Pl: ~țe / E: dadă + -iță] 1-10 (Șhp) Dădică (1-10).
Intrare: dădiță
dădiță substantiv feminin
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||