O definiție pentru dunavăț
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
+dunavăț s. n. (în: a pleca în ~)
Intrare: dunavăț
| substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||