O definiție pentru duelare
Explicative DEX
duelare sf [At: PLR II, 191 / P: du-e~ / E: duela] 1-3 Confruntare în duel (1-3) Si: duelat (1-3).
Intrare: duelare
duelare infinitiv lung
| infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||