drămuit¹ sn [At: (a. 1842) DOC. EC. 763 / Pl: ~uri / E: drămui¹] 1-7 Drămuire¹ (1-7).

drămuit² sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: drămui²] (Reg) 1 Drăcuială (1). 2 Drămuire² (2).

drămuit³, ~ă a [At: RL 1977, nr. 10/220 / Pl: ~iți, ~e / E: drămui¹] 1 (Înv) Măsurat cu dramul¹ (1) Si: drămăluit² (1). 2 (Pex; d. un material, o substanță) Măsurat cu precizie Si: drămăluit² (2). 3 Ales după o matură chibzuință și în amănunt. Si: drămăluit² (3). 4 Evaluat cu atenție Si: drămăluit² (4). 5 (Fig; c.i. oameni) Studiat atent cu privirea pentru a-și da seama de valoarea, de intențiile sale. 6 (Fig; c.i. cuvinte, expresii) Folosit cu multă atenție.

drămuit⁴, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~iți, ~e / E: drămui²] (Reg) 1 Drăcuit³. 2 Certat cu asprime.