O definiție pentru doicire
Explicative DEX
doicire sf [At: POLIZU / Pl: ~ri / E: doici] (Înv) 1 Alăptare a unui copil. 2 Hrănire cu lapte a sugarilor. 3 Dădăcire. 4 Îngrijire.
Intrare: doicire
doicire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||