divizionară s. f. 1975 (sport.) Echipă care activează în una dintre divizii v. meci-școală (formal din fr. divisionnaire; DN, DEX, DN3 – alte sensuri)

divizionară f. clasă pusă sub direcțiunea unui profesor deosebit.

DIVIZIONAR, -Ă, divizionari, -e, adj., s. f. 1. Adj. (În sintagma) Monedă divizionară = monedă reprezentând o fracțiune a unității monetare legale; p. gener. monedă de valoare mică; bani mărunți, mărunțiș. 2. Adj. Care ține de o divizie (1), privitor la o divizie. 3. Adj. Care are loc în cadrul unei divizii (2), care aparține unei divizii. 4. S. f. Echipă care activează una dintre divizii (2). [Pr.: -zi-o-] – Din fr. divisionnaire.

DIVIZIONAR, -Ă I. adj. 1. referitor la o împărțire; care presupune o împărțire. ♦ monedă ~ă = monedă reprezentând o diviziune a unității monetare. 2. care aparține unei divizii (1). II. s. f. (sport) echipă care activează în una dintre divizii (2). (< fr. divisionnaire)

divizionár, -ă adj. (fr. divissionaire). De diviziune, al diviziuniĭ: inspector divizionar. S.m. General de divizie. S.f. Divizionară (adică clasă divizionară), clasă despărțiră dintr’alta în care eraŭ prea mulțĭ elevi.

divizionară (desp. -zi-o-) s. f., g.-d. art. divizionarei; pl. divizionare

*divizionară (-zi-o-) s. f., g.-d. art. divizionarei; pl. divizionare