opțiuni
  • info

7 definiții pentru distrofică

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DISTROFIC, -Ă, distrofici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține distrofiei, privitor la distrofie. 2. Adj., s. m. și f. (Persoană) care suferă de distrofie. – Din fr. dystrophique.

DISTROFIC, -Ă, distrofici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține distrofiei, privitor la distrofie. 2. Adj., s. m. și f. (Persoană) care suferă de distrofie. – Din fr. dystrophique.

distrofic, ~ă [At: DEX / Pl: ~ici, ~ice / E: fr dystrophique] (Med) 1 a Care aparține distrofiei. 2 a Referitor la distrofie. 3-4 smf, a (Persoană) care suferă de distrofie.

DISTROFIC, -Ă adj., s.m. și f. (op. eutrofic) (Suferind) de distrofie. [< fr. dystrophique].

DISTROFIC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de distrofie. (< fr. dystrophique)

DISTROFIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de distrofie; propriu distrofiei. 3) și substantival Care suferă de distrofie; bolnav de distrofie. /<fr. dystrophique

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

distrofic adj. m., s. m., pl. distrofici; adj. f., s. f. distrofică, pl. distrofice

distrofic adj. m., s. m., pl. distrofici; adj. f., s. f. distrofică, pl. distrofice

Intrare: distrofică
distrofică substantiv feminin
substantiv feminin (F4)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • distrofică
  • distrofica
plural
  • distrofice
  • distroficele
genitiv-dativ singular
  • distrofice
  • distroficei
plural
  • distrofice
  • distroficelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

distrofic, distroficisubstantiv masculin
distrofică, distroficesubstantiv feminin

  • 1. Persoană care suferă de distrofie. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.