disproporționare sf [At: LTR² / Pl: ~nări / E: dis-¹ + proporționare] 1 (Înv) Stricare a raportului între proporții. 2 (Chm; îs) Relații de ~ Relații în care se produce transferul unei grupări de atomi între molecule de aceeași specie sau între molecule de specii diferite. modificată

DISPROPORȚIONA vb. tr. a lipsi de proporții; a reda disproporționat. (< fr. disproportionner)

DISPROPORȚIONÁRE (< disproporționa) s. f. Reacție chimică de oxidoreducere prin care un element polivalent, aflat într-o combinație în stare de oxidare intermediară, trece simultan (sub acțiunea apei, prin încălzire, iluminare) într-un compus în stare de oxidare inferioară și în altul în stare de oxidare superioară.