O definiție pentru dijmuit (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

dijmuit2, ~ă a [At: I. GOLESCU, C. / V: (înv) dicim~ / Pl: ~iți, ~e / E: dijmui] (Înv) 1 Din care s-a luat dijma (1). 2 (Fig) Decimat.

Intrare: dijmuit (adj.)
dijmuit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dijmuit
  • dijmuitul
  • dijmuitu‑
  • dijmui
  • dijmuita
plural
  • dijmuiți
  • dijmuiții
  • dijmuite
  • dijmuitele
genitiv-dativ singular
  • dijmuit
  • dijmuitului
  • dijmuite
  • dijmuitei
plural
  • dijmuiți
  • dijmuiților
  • dijmuite
  • dijmuitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)