5 definiții pentru dezvălătuci


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

dezvălătucésc v. tr. (după învălătucesc). Desfac ceĭa ce era învălătucit.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

dezvălătucí (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dezvălătucésc, imperf. 3 sg. dezvălătuceá; conj. prez. 3 dezvălătuceáscă

dezvălătucí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dezvălătucésc, imperf. 3 sg. dezvălătuceá; conj. prez. 3 sg. și pl. dezvălătuceáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

A dezvălătuci ≠ a înfășura, a învălătuci

A se dezvălătuci ≠ a se încolăci, a se înfășura, a se învălătuci

Intrare: dezvălătuci
verb (VT406)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dezvălătuci
  • dezvălătucire
  • dezvălătucit
  • dezvălătucitu‑
  • dezvălătucind
  • dezvălătucindu‑
singular plural
  • dezvălătucește
  • dezvălătuciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dezvălătucesc
(să)
  • dezvălătucesc
  • dezvălătuceam
  • dezvălătucii
  • dezvălătucisem
a II-a (tu)
  • dezvălătucești
(să)
  • dezvălătucești
  • dezvălătuceai
  • dezvălătuciși
  • dezvălătuciseși
a III-a (el, ea)
  • dezvălătucește
(să)
  • dezvălătucească
  • dezvălătucea
  • dezvălătuci
  • dezvălătucise
plural I (noi)
  • dezvălătucim
(să)
  • dezvălătucim
  • dezvălătuceam
  • dezvălătucirăm
  • dezvălătuciserăm
  • dezvălătucisem
a II-a (voi)
  • dezvălătuciți
(să)
  • dezvălătuciți
  • dezvălătuceați
  • dezvălătucirăți
  • dezvălătuciserăți
  • dezvălătuciseți
a III-a (ei, ele)
  • dezvălătucesc
(să)
  • dezvălătucească
  • dezvălătuceau
  • dezvălătuci
  • dezvălătuciseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)