6 definiții pentru dezmâniat dezmâniere

dezmâniát1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: dezmânia] (Înv) Calmare.

dezmâniát2, ~ă a [At: BELDIMAN, E. 114/7 / S și: desm~ / Pl: ~áți, ~e / E: dezmânia] (Înv) Calm.

DEZMÂNIÁ, dezmấnii, vb. I. Refl. și tranz. A-și potoli sau a face să-și potolească mânia; a (se) îmblânzi, a (se) îmbuna. [Pr.: -ni-a.Prez. ind. și: dezmâniez] – Dez- + mânia.

dezmâniá vb. (sil. -ni-a), ind. și conj. prez. 1 și 2 sg. dezmânii, 1 sg. dezmânie (sil. -ni-e), 1 pl. dezmâniém; ger. dezmâniínd (sil. -ni-ind)

DEZMÂNIÁ vb. v. calma, domoli, îmblânzi, îmbuna, împăca, liniști, potoli.

A se dezmânia ≠ a se mânia

Intrare: dezmâniat
dezmâniat
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dezmâniat dezmâniatul dezmânia dezmâniata
plural dezmâniați dezmâniații dezmâniate dezmâniatele
genitiv-dativ singular dezmâniat dezmâniatului dezmâniate dezmâniatei
plural dezmâniați dezmâniaților dezmâniate dezmâniatelor
vocativ singular
plural
dezmâniere infinitiv lung
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dezmâniere dezmânierea
plural dezmânieri dezmânierile
genitiv-dativ singular dezmânieri dezmânierii
plural dezmânieri dezmânierilor
vocativ singular
plural