2 definiții pentru dezeșuare
Explicative DEX
DEZEȘUARE, dezeșuări, s. f. Acțiunea de a dezeșua. [Pr.: -șu-a-] – V. dezeșua.
DEZEȘUARE, dezeșuări, s. f. Acțiunea de a dezeșua. [Pr.: -șu-a-] – V. dezeșua.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dezeșuare sf [At: DEX / P: ~șu-a / Pl: ~ări / E: dezeșua] Repunere în stare de plutire a unei nave care a eșuat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: dezeșuare
dezeșuare substantiv feminin
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
dezeșuare, dezeșuărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a dezeșua. DEX '98 DEX '09
etimologie:
- dezeșua DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.