O definiție pentru dezbârnare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DEZBÎRNARE, dezbîrnări, s. f. (Rar) Acțiunea de a dezbîrna; desprindere, rupere a unui lucru de la locul lui sau a unei părți dintr-un tot; p. ext. înlăturare, îndepărtare. Încercarea de propagandă politico-religioasă a craiului Ardealului avu de urmare pentru romîni... a întări naționalitatea prințipaturilor, cu înaugurarea desăvîrșită a limbei și dezbîrnarea, iar desăvîrșită, a credinței ce putea să le atîrne de Ungaria sau de Polonia, primejdia noastră de atuncea. RUSSO, S. 73.
Intrare: dezbârnare
dezbârnare substantiv feminin
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
dezbârnare, dezbârnărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a dezbârna; desprindere, rupere a unui lucru de la locul lui sau a unei părți dintr-un tot. DLRLCsinonime: desprindere rupere
- 1.1. Îndepărtare, înlăturare. DLRLCsinonime: îndepărtare înlăturare
- Încercarea de propagandă politico-religioasă a craiului Ardealului avu de urmare pentru romîni... a întări naționalitatea prințipaturilor, cu înaugurarea desăvîrșită a limbei și dezbîrnarea, iar desăvîrșită, a credinței ce putea să le atîrne de Ungaria sau de Polonia, primejdia noastră de atuncea. RUSSO, S. 73. DLRLC
-
-
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.