2 definiții pentru dezafurcare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

dezafurcare sf [At: DN3 / Pl: ~cări / E: dezafurca cf fr désaffourchage] Desfacere a cheii de afurcare care permite ridicarea la bord a uneia dintre cele două ancore la o navă afurcată.

DEZAFURCÁRE s.f. (Mar.) Desfacere a cheii de afurcare și ridicarea la bord a uneia din cele două ancore cu care o navă este ancorată prin afurcare. [După fr. désaffourchage].

Intrare: dezafurcare
dezafurcare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dezafurcare
  • dezafurcarea
plural
  • dezafurcări
  • dezafurcările
genitiv-dativ singular
  • dezafurcări
  • dezafurcării
plural
  • dezafurcări
  • dezafurcărilor
vocativ singular
plural