2 definiții pentru dezafurcare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
dezafurcare sf [At: DN3 / Pl: ~cări / E: dezafurca cf fr désaffourchage] Desfacere a cheii de afurcare care permite ridicarea la bord a uneia dintre cele două ancore la o navă afurcată.
DEZAFURCARE s.f. (Mar.) Desfacere a cheii de afurcare și ridicarea la bord a uneia din cele două ancore cu care o navă este ancorată prin afurcare. [După fr. désaffourchage].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: dezafurcare
dezafurcare substantiv feminin
substantiv feminin (F113) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
dezafurcare, dezafurcărisubstantiv feminin
- 1. Desfacere a cheii de afurcare și ridicarea la bord a uneia din cele două ancore cu care o navă este ancorată prin afurcare. DN
etimologie:
- désaffourchage DN