4 definiții pentru desțărare
Explicative DEX
desțărare sf [At: AR (1831) 272/44 / V: (înv) ~țer~, dis~, disțer~ / Pl: ~rări / E: desțăra] (Înv) Emigrare.
desțerare sf vz desțărare[1] modificată
- În original: desțerare v, evident greșit — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
disțărare sf vz desțărare
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Sinonime
DESȚĂRARE s. v. emigrare, emigrație, expatriere, pribegie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: desțărare
desțărare substantiv feminin
| substantiv feminin (F113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
desțerare substantiv feminin
| substantiv feminin (F113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
disțărare substantiv feminin
| substantiv feminin (F113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||