2 definiții pentru desuflecare
Explicative DEX
DESUFLECA, desuflec, vb. I. Tranz. A desface ceea ce era suflecat. O dimerlie de fasole i-au curs atunci din turetce, pe care de obicei le purta suflecate, iar atunci le desuflecase anume pentru trebușoara asta. CREANGĂ, A. 99.
Ortografice DOOM
desufleca vb. (sil. -fle-), ind. prez. 3 sg. desuflecă; ger. desuflecând
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: desuflecare
desuflecare infinitiv lung
| infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
desufleca, desuflecverb
- 1. A desface ceea ce era suflecat. DLRLC
- O dimerlie de fasole i-au curs atunci din turetce, pe care de obicei le purta suflecate, iar atunci le desuflecase anume pentru trebușoara asta. CREANGĂ, A. 99. DLRLC
-
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.