7 definiții pentru despodobit despodobire

despodobít1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: despodobi] 1 Despodobire. 2 (Fig) Urâțire.

despodobít2, ~ă a [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~iți, ~e / E: despodobi] 1-2 Care și-a (pierdut sau) înlăturat podoabele. 3 (Fig) Urâțit2.

DESPODOBÍ, despodobesc, vb. IV. Tranz. și refl. A(-și) scoate podoabele. – Des1- + [îm]podobi.

despodobí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. despodobésc, imperf. 3 sg. despodobeá; conj. prez. 3 sg. și pl. despodobeáscă

A (se) despodobi ≠ a (se) găti, a (se) împodobi

A se despodobi ≠ a se găti

A DESPODOBÍ ~ésc tranz. A lipsi de podoabe. /des- + a [îm]podobi

Intrare: despodobit
despodobit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular despodobit despodobitul despodobi despodobita
plural despodobiți despodobiții despodobite despodobitele
genitiv-dativ singular despodobit despodobitului despodobite despodobitei
plural despodobiți despodobiților despodobite despodobitelor
vocativ singular
plural
despodobire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular despodobire despodobirea
plural despodobiri despodobirile
genitiv-dativ singular despodobiri despodobirii
plural despodobiri despodobirilor
vocativ singular
plural