4 definiții pentru despintecat despintecare

despintecát2, ~ă a [At: MEȘT. MOȘ. 115/19 / V: (înv) ~pân~, (reg) ~tic~ / Pl: ~áți, ~e / E: despinteca] (Înv) 1 (D. trupuri, carne) Despicat2 (9). 2 Spintecat2. 3 (Pan; d. fructe, legume) Desfăcut2.

despintecát1 sn [At: MDA ms / V: (înv) ~pân~, (reg) ~tic~ / Pl: ~uri / E: despinteca] (Înv) 1 Despicare (10). 2 Spintecare. 3 Despintecare (3).

DESPINTECÁ, despíntec, vb. I. Tranz. (Rar) A spinteca. – Des1- + spinteca.

despintecá vb. (sil. mf. -spin-), ind. prez. 3 sg. și pl. despíntecă

Intrare: despintecat
despintecat
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular despintecat despintecatul despinteca despintecata
plural despintecați despintecații despintecate despintecatele
genitiv-dativ singular despintecat despintecatului despintecate despintecatei
plural despintecați despintecaților despintecate despintecatelor
vocativ singular
plural
despintecare infinitiv lung
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular despintecare despintecarea
plural despintecări despintecările
genitiv-dativ singular despintecări despintecării
plural despintecări despintecărilor
vocativ singular
plural