3 definiții pentru desfeciorire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

desfeciorire sf [At: MDA ms / Pl: ~ri / E: desfeciori] 1 Lăsare a părinților fără copii (prin răpire, ucidere etc.) Si: desfeciorit1 (1). 2 Deflorare.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DESFECIORIRE s. v. deflorare, deflorație, dezvirginare.

desfeciorire s. v. DEFLORARE. DEFLORAȚIE. DEZVIRGINARE.

Intrare: desfeciorire
desfeciorire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • desfeciorire
  • desfeciorirea
plural
  • desfecioriri
  • desfecioririle
genitiv-dativ singular
  • desfecioriri
  • desfecioririi
plural
  • desfecioriri
  • desfecioririlor
vocativ singular
plural