4 definiții pentru desfeciori

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

desfeciori vt [At: CANTEMIR, IST. 193 / Pzi: ~resc / E: des- + feciori] 1 (Înv; c.i. părinți) A lăsa fără copii (prin răpire, ucidere etc.). 2 (Îrg; c.i. fecioare) A deflora.

desfecĭorésc v. tr. Cant. Privez de fecĭorĭ, ĭaŭ cuĭva fecĭoriĭ (fiĭ).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DESFECIORI vb. v. deflora, dezvirgina.

desfeciori vb. v. DEFLORA. DEZVIRGINA.

Intrare: desfeciori
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • desfeciori
  • desfeciorire
  • desfeciorit
  • desfecioritu‑
  • desfeciorind
  • desfeciorindu‑
singular plural
  • desfeciorește
  • desfecioriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • desfecioresc
(să)
  • desfecioresc
  • desfecioream
  • desfeciorii
  • desfeciorisem
a II-a (tu)
  • desfeciorești
(să)
  • desfeciorești
  • desfecioreai
  • desfecioriși
  • desfecioriseși
a III-a (el, ea)
  • desfeciorește
(să)
  • desfeciorească
  • desfeciorea
  • desfeciori
  • desfeciorise
plural I (noi)
  • desfeciorim
(să)
  • desfeciorim
  • desfecioream
  • desfeciorirăm
  • desfecioriserăm
  • desfeciorisem
a II-a (voi)
  • desfecioriți
(să)
  • desfecioriți
  • desfecioreați
  • desfeciorirăți
  • desfecioriserăți
  • desfecioriseți
a III-a (ei, ele)
  • desfecioresc
(să)
  • desfeciorească
  • desfecioreau
  • desfeciori
  • desfecioriseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)