4 definiții pentru desfăcat (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

desfăcat1 sn [At: MANOLACHE, DRĂGHICI, I. 8/12 / V: (pop) dis~ / E: desfăca] 1 (Îvp) Depănușare. 2-6 Desfăcare (2-6).

DESFĂCÁT1 s. n. Acțiunea de a desfăca. Voi face cîteva zile la desfăcat. CONTEMPORANUL, VI 294.

desfăcat n. Mold. desghiocatul porumbului.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

desfăcát1, s.n. – Desfăcare, depănușare: „Desfăcatul era o adevărată sărbătoare la care participau feciori și fete, se glumea, se cânta. Gazda casei dădea o cină la sfârșitul acestei munci” (Dăncuș, 1986: 45). – Din desfăca (MDA).

Intrare: desfăcat (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • desfăcat
  • desfăcatul
  • desfăcatu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • desfăcat
  • desfăcatului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

desfăcat (s.n.)

  • 1. Acțiunea de a desfăca.
    surse: DLRLC un exemplu
    exemple
    • Voi face cîteva zile la desfăcat. CONTEMPORANUL, VI 294.
      surse: DLRLC

etimologie: