opțiuni
  • info

O definiție pentru deschiere

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DESCHIA vb. I v. descheia.

Intrare: deschiere
deschiere infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • deschiere
  • deschierea
plural
  • deschieri
  • deschierile
genitiv-dativ singular
  • deschieri
  • deschierii
plural
  • deschieri
  • deschierilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

descheia, descheiverb

  • 1. tranzitiv A scoate un nasture din butonieră, a face să nu mai fie încheiat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: deschiotora dezbumba antonime: încheia
    • format_quote Laura își descheie și își încheie nasturii mînușilor. C. PETRESCU, Î. II 46. DLRLC
    • format_quote Descheind vestonul unuia căzut pe spate, cu brațele desfăcute în lături, se simți cuprins de după gît. CAMILAR, N. I 294. DLRLC
    • format_quote Descheie copilul la gât. DLRLC
  • 2. reflexiv (Despre obiecte compuse din bucăți) A se desface din încheieturi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Încep a se descheia corăbiile din toate cuiele lor cele de fier. GORJAN, H. I 131. DLRLC
    • 2.1. prin extensiune (Despre bucățile care alcătuiesc un întreg) A se desface din încheieturi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote figurat Merg... pe jos, să mi se mai descheie oasele. POPOVICI-BĂNĂȚEANU, la TDRG. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.