opțiuni

4 definiții pentru derveli

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

dervelésc v. tr. (d. dîrvală saŭ var. din terfelesc și berghelesc. Cp. și cu ung. durválni, a se deteriora). Est. Stric, urîțesc: mi s’aŭ dervelit mînile curățind la nucĭ. V. drevelesc.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DERVELI vb. v. jegoși, mânji, murdări, păta.

derveli vb. v. JEGOȘI. MÎNJI. MURDĂRI. PĂTA.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

dervelí, dervelésc, vb. IV (reg.) a strica, a deforma.

Intrare: derveli
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • derveli
  • dervelire
  • dervelit
  • dervelitu‑
  • dervelind
  • dervelindu‑
 singular plural
  • dervelește
  • derveliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dervelesc
 (să)
  • dervelesc
  • derveleam
  • dervelii
  • dervelisem
a II-a (tu)
  • dervelești
 (să)
  • dervelești
  • derveleai
  • derveliși
  • derveliseși
a III-a (el, ea)
  • dervelește
 (să)
  • dervelească
  • dervelea
  • derveli
  • dervelise
plural I (noi)
  • dervelim
 (să)
  • dervelim
  • derveleam
  • dervelirăm
  • derveliserăm
  • dervelisem
a II-a (voi)
  • derveliți
 (să)
  • derveliți
  • derveleați
  • dervelirăți
  • derveliserăți
  • derveliseți
a III-a (ei, ele)
  • dervelesc
 (să)
  • dervelească
  • derveleau
  • derveliră
  • derveliseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)